Printre randuri
Tot ce stiu in ceea ce priveste subiectul este doar rezultatul unor cautari din proprie iniativa de prin diversele spatii personale sau nu , toate alimentate de trairi, simtiri, interpretari, manipulari sau simple convingeri personale. Si toate autentic romanesti.
Caci aici revolta din Romania nu exista. Mai exact spus subiectul n-a fost considerat demn de a fi pomenit la jurnalele de stiri. N-a meritat decat un singur minut in care s-a vazut mentionat in graba printre alte stiri africane sau de prin Orientul Mijlociu.
Nu-mi permit sa trag nici o conluzie, prioritatile si criteriile alese pentru a starni curiozitatea publicului sunt ca si gusturile: nu se discuta. As spune doar ca-mi pare, la o prima vedere, ca unitatea si coeziunea „uniunii europeene” atat de ultra promovata in ultimul timp, pare sa lipseasca inspre marginile proaspat dobandite . Interese, ar spune unii. Prostii interpretate deformat ar spune altii.
Intr-un final mi-am spus ca ar fi timpul sa ma avant spre munte. Si am plecat la cules de informatii in scopul construirii unei incercari de vedere de ansamblu a ceea ce se petrece la nici 2500 Km departare.
Privind in urma spre „izvorul” revoltei am inteles ca schimbarea se poate provoca. Ca un ceva deja dobandit si perceput ca „un putin mai bine” nu poate fi retras fara urmari si o factura grasa de reglat.
Am inteles ca scopul este partajat mai de toti, mijloacele insa par sa intrige uneori, mai ales pe cei deja trecuti printr-un altfel de sistem, odata, demult , intr-un inceput de viata construit pe un alt set de valori. De cei ce ar fi preferat un razboi al ideilor razboiului declarat bunurilor publice. De cei ce au reusit sa discearna ravagiile plagiatului unei limbii de lemn luata ca atare de pe la unii si de la altii si vanturata cu mandrie ca simplu simbol al unei nesperate schimbari intr-un altceva, eventual mai bun..
Am inteles ca socul intre generatii a fost mai aprig decat altadata, ca tineri devirtualizati s-au trezit deodata intr-o realitate mai reala decat un simplu click din cand in cand. Si s-au hotarat sa supravietuiasca dupa metode neinvatate de la cine ar fi trebuit.
Am inteles ca cei ce considera viata ca un simplu teren de fotbal s-au manifestat ca atare profitand de slabicunea momentului. Si au fost huiduiti, la randul lor, de pe margine.
Am inteles ca a inceput sa se inteleaga ca a fi contra si a o arata nu mai este suficient. Ca numai vorba, numai spune nu si face. Ca a obtine inseamna a da din cand in cand din propria persoana.
Am inteles ca se citeste din ce in ce mai des in spatele aparentelor, momentul inspira, coaguleaza, unifica, trasmite esente din ce in ce mai bine sintetizate.
Am inteles ca putem redeveni poeti intr-un astfel de moment.
Am inteles ca se identifica si explica utopii, se analizeaza impactul lor negativ asupra mediului inconjurator. Ca atata vreme cat se vor construi in continuare sperante utopice frustrarea si demotivarea nu vor face decat sa demobilizeze elanul initial. Ca schimbari peste noapte nu exista. Exista doar pasi. Si ca totul depinde de directie, de conditia fizica si de mental.
Am inteles ca s-a gasit probabil si un posibil vinovat si se cauta in continuare martori oculari. Dar se crede inca ca un singur om poate schimba un sistem…. Inca o utopie de pus la zid.
Am inteles ca Romania a ajuns la un punct in care nu exista multe cai de intoarcere.
Am inteles ca ne aflam in mijlocul unei crize de directie si de carmaci. Si ca vom ramane in acest stadiu atata vreme cat se va vota si se va alege doar “din lipsa de altceva mai bun” sii atata vreme cat cei ce ar putea fi cu adevarat capabili sa se expuna public cu un rost de initiativa de un „altceva” facut „altfel” vor ramane cuminti in rutina plata , ferindu-se de o expunere publica. Ferindu-se de inevitabilele critici si pamflete si de caderile in gropi sapate de altii.
Am inteles ca s-a lansat schimbarea lumii , se recruteaza volutari, se cauta romani de acord unul cu altul intr-o aceasi directie. Probabil ar trebui inceput cu cautarea valorii acolo unde exista si promovarea si sustinerea pana la capat a celor ce vor avea curajul de a se lasa impinsi in fata.
Nu stiu daca exista o cale fara suferinte si compromisuri pentru a reveni la ceea ce unii numesc “normalitate”. Primul pas este facut , al doilea este inca in aer. Natura umana este schimbatoare , totul este o chestie de timp si de vointa.
Am inteles prin altii . Probabil partial si uneori probabil un pic manipulat. Mai mult decat nimicul de aici.
Daca intelegerea-mi este complet falsa, accept cu placere orice update constructiv.
Sursa foto aici.
Salut.
Nu prea am înţeles ce ai vrut să zici în frazele în care ai inserat linkul către postarea de pe blogul meu. 🙂 Eşti de acord cu postarea mea sau ţi se pare că am aberat?
„Ca numai vorba, numai spune nu si face.” Propoziţia asta e puţin fracturată. Ai vrut să spui „Ca vorba doar spune, nu si face?” sau ceva de genul? 🙂
Buna , Sunt intru totul de acord cu ceea ce ai spus in articolul tau, de aceea te-am si pomenit. Fraza respectiva ai explicat-o bine , vorba spune nu si face. Pentru a provoca schimbarea vorbele nu sunt suficiente.
Pingback: BunDeCitit.ro
Ai sintetizat foarte bine, nu stiu ce ar mai fi de adaugat 🙂
Daca este asa, mai este o sansa de a vedea lumina de la capatul tunelului. Dar asta , bieneinteles , in timp si cu metode mai putin fizice.
Eu zic ca decizia jurnalistilor francezi e judicioasa. Daca s-ar difuza stiri pe tema tuturor cazurilor in care citeva sute de cetateni manifesteaza-n piata am avea nevoie de o saptamina de jurnal in fiecare seara.
Protestul lui Calafat e irelevant. Ca si partidele care si-au jucat respectabilitatea pe cartea asta, si au pierdut.
Pai cert , morti inca nu-s. Spre deosebire de primaverile arabe, naufragiile provocate , sau diversele catastrofe naturale. Criteriul irelevantei in cazul acesta ar fi normal sa se aplice intr-un mod echitabil , zic eu. Ca la fel de irelevante – fata de aceasi referinta citata – mi se par si protestele din Spania, Grecia sau Italia.
Da’ mei, in Spania au iesit cite zeci de mii de oameni ? Ca ala e criteriul, exact ca si-n procesul electoral : nu iese presedinte Cernea cu cinci sute de voturi, iese Base sau Geoana cu cinci milioane. Nu-i logic ?
Pai daca asta-i criteriul , or fi avand dreptate. Dar multe’s alte stiri de 2 bani care trec inaintea altora cu impact mai mare asupra populatiei (non-locale, drept e). Totu-i relativ, totu-i politica.
Aia certes&bien sur.
http://bciprianmp.wordpress.com/2012/01/22/vinovatia-pentru-delictul-de-opinie/
altceva nu zic! 😐
Dreptul de a se revolta impotriva sistemului este drept. Intrebarea ar fi : s-au gasit si se propun ceva alternative posibile si ceva sustinatori gata sa iasa in fata altfel decat cei de pana acum? Ca , zic eu , o revolta „contra” este incompleta si risca sa se termine ca alte revolte „contra si fara altceva” deja traite. Parerea mea.
Cred că dacă punem o mătură sau un cartof sau o piatră în locul ăstora, face mai multă treabă! Și nu fură! Cred că nici nu se poate altfel! Dacă viitorul Guvern nu va păși ”cum vrea poporul”, țara asta nu mai are nici o speranță 😐
Din pacate minuni nu se petrec … se provoaca.
Pingback: 7- Jet d’Eau « O lume in imagini
Pingback: Memories of old days « schtiel
Parerea mea este ca, revoltele in tara se vor singe incet, vor ramane amintirile si pancardele. Nimic nou sub soare.
Este o posibilitate valabila. Cu alte cuvinte mult zgomot pentru nimic.
Pingback: 8 – Friendship « O lume in imagini
Pingback: Cherished « schtiel