Prezent !
Copii fiind, suntem fericiti. Nu ne amintim trecutul si nu ne gandim la viitor. Inaintand in timp , incepem sa intelegem un pic mai mult prezentul … viitorul capata o importanta din ce in ce mai mare , ne proiectam in el , traim in el mai tot timpul , ne imaginam , visam , construim vise , cladim proiecte . Odata cu trecerea anilor , devenim maturi – acei adulti in mod bizar adulati de copii , cei care uita de viitor , cei pentru care prezentul devine o obligatie lasandu-se astfel , incet , incet invaluiti de trecut. ..
Si astfel ne trezim deodata , in rutina cotidiana ca ne atrage atentia un text abil postat , o reclama publicitara la un produs pe care nu l-am retinut – „trecutul a fost inventat ca sa apreciezi viitorul” .
Analizam rapid , nu suntem de acord , un adevar spus doar pe jumatate , ca de obicei . Preferam celalta teorie „cei mai fericiti sunt cei care traiesc in prezent” , dar suntem atat de putini …
Suntem educati de societate in scopul de a uita ca traim,sa uitam prezentul si sa credem in iluzii,pentru a servi unui scop corupt de a asigura unora profit si viata,noi ne dam viata pentru ca altii sa traiasca, metaforic vorbind.Suntem educati in asa fel incat sa nu realizam ca noi suntem si avem viata,ca noi suntem prorpii nostri dumenzei si ca dumnezeu este in noi nu undeva sus, in noi si ca viata este in prezent in clipa contiuua,unii nu vor ca noi sa realizam asta pentru ca atunci nu am mai putea fi manipulati inrobiti sau pusi la jug.
Probabil ca este instinctul de autoaparare al fiecaruia . Nu cred ca tine numai si numai de educatie . Nu numai.
Da este instinctul de autoparare ce face asta,instinctul de conservare,nu vrem ca altii sa aiba ce avem noi, avand ceva numai al nostru noi putem simti puterea,nevoia de putere sernsatia ca avem ceva ce nu are nimeni,nevoia de supune de a avea supusi de face sa ne simti zei,ne ridicam la rangul de zeu furandu-le celorlati acest rang,lucru care este total gresit acesta dandu-ne doar o iluzie de putere si de implinire care in final va rezulta o mare suferinta si dezamagire.
Asadar nevoia de putere este cauza,asa ne simtim in siguranta stiind ca nimeni nu ne poate invinge ca suntem cei mai puternici.
Ce este prezentul? Un timp pe care nu stim sa il apreciem.
Ne dorim mereu sa vina weekendul … si weekendul vine si trece fara sa ne dam seama. Incepe o noua saptamana. Luni ne simtim confortabil. Marti la fel. Miercuri deja se schimba perceptia. De joi abea asteptam weekend-ul.
Apoi ne dorim concediul… si vine … si trece.
La fel cu Paştele, sau cu Craciunul, sau cu Anul Nou, sau cu nu stiu ce eveniment.
Si uite asa prezentul nu mai exista iar viitorul devine trecut.
De ce oare ne dorim mereu sa treaca prezentul in loc sa ne bucuram de el?
Odata cu PREZENTUL ne trece viata.
Facem mereu si mereu aceasi greseala : ignoram ce avem pentru ca nu traim prezentul . Si asta creaza un stress …in plus de anii care trec
Super , multumesc mult , de multe ori unele erori evidente nu ne sar in ochi…
Noi nu putem simti viata decat in clipa,in moment,acum,prezentul este aceasta clipa infinita,continuua,asta este viata,trebuie sa acceptam prezentul ca sa il putem simti,insa noi facem exact invers cautam viata in viitor si in trecut astfel pierzand prezentul.Trecutul este o amintire iar viitorul pura imaginatie ceea ce exista cu adevarat este doar prezentul,asa ca pentru a trai clipa si viata cu adevarat trebuie sa uitam trecutul si sa numai imaginam viitorul sa acceptam ca prezentul este acum si atat avem.Iar pentru a aprecia toate lucrurile care ne inconjoara si pentru a le vedea in toata stralucirea lor trebuie sa incetam sa le mai etichetam sau sa le atasam propriei persoane sa le personalizam.
„Trist nu este ca oamenii mor,trist este ca majoritatea oamenilor nu traiesc nici macar o zi in viata lor”
Pentru cei care vor sa inteleaga mai bine aceasta notiune recomand cartile: „Un pamant nou” de Eckart Tolle sau „Legamintele Toltecilor”