Stare de necesitate – a doua intamplare
Cand au “izbucnit” evenimentele legate de rromi , eram la Paris, stiind despre ce este vorba si cunoscand situatia mai bine decat multi francezi mi-am spus ca ar fi bine sa aduc subiectul la ordinea zilei , ca discutie in timpul mesei – am sansa de a munci intr-un mediu cosmopolit , suntem cam“de toate natiile” deci riscul de a ma face “huiduita “ era relativ mic . Pozitia pe care ma situam era fragila caci eram in plin conflict ” franco – roman “ , deci mi-am spus ca cel mai simplu ar fi sa fiu relativ neutra dar logica. Printre subiectele abordate a fost si acela ca se citeaza explicit numele Romaniei de fiecare data cand se vorbeste despre rromi . Cu efectele de rigoare , asocierea implicita intre locuitorii Romaniei si rromi …. putini din colegii mei stiau ca exista comunitati de rromii cam peste tot in Europa … Cu argumente si convigere le-am explicat cam care este situatia reala , ca locuitorii Romaniei nu se numesc rromi ci romani, etc , etc . Mi-am expus parerea , am fost ascultata si schimbul de idei a fost foarte constructiv . Intre timp a venit si raspunsul “diplomatic” din partea autoritatilor romane , ma asteptam la o luare de pozitie oficiala privind impactul comunicarii facute in jurul evenimentului vizavi de imaginea Romaniei ca tara … Vise , tot ce s-a spus a fost “este normal sa migreze , sunt si ei cetateni europeeni “ , sigur .. dar restul ?
O reflectie lansata in cadrul grupului de intiative pentru Promovarea Romaniei.
